Interviu cu Corina Negrea – emisiunea Știința 360, Radio România Cultural
Abandonul școlar este, încă, una dintre marile probleme ale învățământului românesc. Cea mai dramatică situație este la sat. În multe școli din sate și comune învățătorii au clase primare de o diversitate extremă în care sunt încadrați elevi cu vârste și niveluri de școlarizare diferite, incluzând copii cu CES (cerințe educaționale speciale), copii care provin din medii sărace, familii monoparentale, plasament, părinți plecați la muncă în străinătate etc.
Deși, teoretic, acești copii sunt încadrați în sistemul de învățământ, metodele de predare și exigențele curriculare nu sunt adaptate nevoilor lor. Miza abandonului este aici – în învățământul primar. În cazul unor asemenea colective de elevi, abordarea pedagogică convențională nu face decât să adâncească disparitățile. Așa cum arată statisticile, 1 copil din 5 rămâne în urmă, pe parcursul acestor primi ani, și este mai provocator, chiar imposibil să mai recupereze decalajul o dată ajuns în ciclul gimnazial.
Ada Lungu, Președintele Asociației Volens, vorbește cu Corina Negrea, la emisiunea Știința 360, la Radio România Cultural, despre un proiect construit pentru a oferi sprijin profesorilor și copiii din mediul rural.
Incluziune socială prin educație non formală și implicare în probleme climatice
Proiectul „Pot să-mi schimb povestea!” are în centru ideea incluziunii sociale prin educația non formală și implicarea în acțiuni de protejare a mediului. Este derulat de Asociația Volens, cu susținerea Fundației Vitol, în câteva școli din mediul rural, în județele Vâlcea, Constanța și Sibiu.
În baza unei nevoi stringente semnalate de profesori și în colaborare cu aceștia, dorim să aprofundăm și să scalăm impactul activităților nonformale de mediu pe planul incluziunii sociale, prin crearea și pilotarea unei metodologii, a unui set de resurse și a unei comunități de practică și suport formată din specialiști și profesori.
Ada Lungu, Președinte Asociația Volens
De ce este numit „Pot să-mi schimb povestea”?
Poveștile multor dintre copiii din aceste zone și din aceste sate nu sunt cele mai fericite. Vrem să-i ajutăm să-și redobândească puterea asupra propriei lor povești de viață. Testăm un design de educație incluzivă în școli din aceste zone, prin care să dezvoltăm literația dar și alte competențe esențiale: gândire creativă, gândire critică, lucru în echipă, încredere în sine, curaj.
Deși sunt unele dintre competențele cele mai importante ale viitorului, copiii vulnerabili din mediul rural au în general puține șanse să și le dezvolte.
Cum se pot dezvolta aceste competențe?
Noi alegem ca, în primul rând, să susținem profesorii din mediul rural. Mulți dintre ei au de gestionat colective foarte diverse. Predau uneori în învățământ simultan, au în clasă un procent din ce în ce mai mare de copii cu CES (cerințe educaționale speciale). Sunt dascăli care fac tot ce le stă în putință să acorde șanse egale fiecărui copil, iar acest proiect le vine în ajutor.
Mai concret, ce presupune proiectul?
În primul rând – design educațional, într-o manieră colaborativă. Cu îndrumarea unui consilier educațional, profesorii creează metode, instrumente, activități, lecții. Noi nu vrem să dăm „rețete” prefabricate, planuri de lecție etc. Vrem să fie un proces participativ. Profesorii beneficiari își cunosc cel mai bine copiii și comunitățile. Împreună cu ei creăm aceste activități menite să dezvolte un anumit set de competențe în rândul copiilor.
Am pornit de la o cercetare care ne-a spus la ce nivel sunt competențele vizate de proiect, atât în rândul elevilor, cât și în rândul profesorilor. Pe parcursul anului școlar vom organiza întâlniri regulate între profesori și experți, întâlniri de rețea între profesorii beneficiari. Vom încuraja mult comunicarea și schimbul de experiență. Ținem aproape de beneficiari, adaptăm cât mai bine activitățile realității din clasă. Ne dorim ca materialul care rezultă din acest proiect să fie replicabil. Îl construim astfel încât să servească și altor cadre didactice din mediul rural, să fie foarte ușor de aplicat și de adaptat pentru a contribui la integrarea acelor copii care nu au avut o experiență școlară pozitivă.
Într-o echipă care are misiunea să facă ceva pentru mediul înconjurător, nu se remarcă doar elevii olimpici, cei cu note bune, primii din clasă… Proiectele de educație non-formală creează o coeziune între copii foarte diferiți. În astfel de contexte, acei copii care se simt singuri la școală, cei considerați „coada clasei”, cei retrași care nu participă la ore dobândesc încredere și curaj iasă din „găoace” și să se implice mai mult.
Aceasta este esența proiectului.
Cum vor ajunge rezultatele proiectului Pot să-mi schimb povestea la alte cadre didactice care au nevoie de ele? Aflați ascultând interviul pe site-ul Radio România Cultural!